Cuvânt pentru cei ce nãzuiesc sã facã teologie

Sfântul Nicodim Aghioritul

 

Dacã, prin urmare, si tu, iubite, doresti sã dobândesti harisma aceasta, se cuvine sã cunosti si sã pãstrezi urmãtoarele opt lucruri:

1. Trebuie sã respecti poruncile lui Dumnezeu si prin întâmpinarea lor sã ajungi la contemplare, precum te sfãtuieste Grigorie Teologul, zicând: "Vrei sã devii teolog vreodatã, si vrednic de contemplarea lui Dumnezeu? Pãzeste poruncile, mergi prin viatã cu sãvârsirea faptelor bune; cãci prin fapte ajungi la contemplatie; de la trup nevoieste-te cãtre suflet".

2. Trebuie sã-ti stãpânesti trupul si patimile trupului si sã-ti curãtesti simturile trupului si ale sufletului; cãci înainte de a te curãti pe tine însuti nu poti avea sigurantã pe tine, nici rãspundere pentru sufletele altora, nici sã teologhisesti.

Sau dacã n-ai ajuns la curãtire deplinã, ci abia te curãtesti, nici atunci nu se cuvine sã teologhisesti.

3. Se cuvine sã stii cã teologia este de douã feluri, un fel precede si un altul urmeazã. Pe de o parte teologia care precede este grãitoare despre existenta lui Dumnezeu; pe de altã parte cea care urmeazã este aceea care, prin creatie si purtarea de grijã a fãpturilor, dovedeste cã existã Dumnezeu care a creat toate si le poartã de grijã.

4. Trebuie sã te ocupi cu citirea si studierea Vechiului si mai ales a Noului Testament; cãci Sfânta Scripturã se numeste si teologie în foarte multe locuri de cãtre Dionisie Areopagitul, iar Sfintii Apostoli sunt numiti de el teologi prin excelentã. Sã te ocupi cu studierea teologiei dogmatice, mai ales a Sfântului Ioan Damaschin si Panoplia dogmaticã a lui Atanasie, si sã citesti învãtãturile teologice ale Sfintilor Grigorie Teologul, Vasile cel Mare, Maxim Mãrturisitorul, Grigorie de Nyssa, Grigorie Palama, Iosif Vrienios si ceilalti.

5. Trebuie sã cunosti ceea ce recomandã Iosif Vrienios: "Cel care teologhiseste, înainte de toate sã stãpâneascã cu exactitate atributele persoanelor treimice; adicã ce înseamnã cã Dumnezeu este Unul si ce înseamnã Trei; ce înseamnã Tatãl, Fiul si Duhul Sfânt, ce înseamnã Dumnezeire, esentã (ousia) si fire (phisis) si ce înseamnã persoana, ce sunt atributele, ipostasul si deofiintimea, ce înseamnã enipostasul si celelalte.

6. Trebuie sã cunosti regula pe care o recomandã acelasi Vrienios cititorilor cãrtilor de teologie, zicând: "Cei care citesc pe teologi, înainte de toate trebuie sã se gândeascã cã toate cele ce s-au spus despre Sfânta Treime, s-au spus ca despre o fiintã si trei ipostasuri, si deci, când vorbim despre activitatea Sfintei Treimi trebuie sã nu gresim atribuind ceea ce este propriu numai Fiintei Divine, fiecãruia din cele trei ipostasuri separat, si nici cele spuse numai pentru fiecare din cele trei ipostasuri sã le socotim comune Fiintei Divine".

7. Dacã îti place sã teologhisesti, urmeazã ceea ce te învatã Purtãtorul-de-Dumnezeu si Teologul Maxim, zicând: "Dorind sã teologhisesti sã nu cauti ratiunile referitoare la Dumnezeirea însãsi, adicã ratiunile despre Fiinta cea mai presus de întelegere, cãci nu poate sã gãseascã aceasta mintea omeneascã, nici mintea altcuiva afarã de Dumnezeu, ci sã cauti ratiunile despre El cât se poate, adicã energiile lui Dumnezeu precum sunt: vesnicia, nemãrginirea, bunãtatea, întelepciunea, puterea Sa creatoare si purtãtoare de grijã a toate, cãci dintre oameni acela este mai mare teolog care descoperã aceste ratiuni, cât se poate" (A doua sutã de capete despre dragoste, 27).

8. Punctul opt si ultim: roagã-te Duhului Sfânt, frate, ca sã-ti dãruiascã si tie darul teologhisirii; sau mai bine zis al contemplãrii – cãci ai vãzut mai sus cã teologia se dã în Duhul Sfânt. Pentru cã, sã stii, cel care e miscat de darul Sfântului Duh în inima sa, acela este cu adevãrat teolog, teolog neclintit si plin de sigurantã. Iar cel ce nu este miscat de Duhul Sfânt în inima sa, acela cât teologhiseste toate sunt cuvinte care vin din afarã prin auz, si nu dintr-o inimã miscatã de Duhul Sfânt. În aceastã privintã a si spus Kalist Katafighiotul, teologul cel cu mintea înaltã: "Cel care este miscat de Dumnezeu în Duhul Sfânt nu este înstrãinat de teologhisire; ci, dintr-o datã, devine teolog si teologhiseste întotdeauna. Iar fãrã darul ceresc pomenit mai sus si fãrã lucrarea vie a Duhului Sfânt în mijlocul inimii sale, din pãcate toate câte cu mintea vede sunt imaginatie a mintii si toate câte teologhiseste sunt cuvinte aruncate în vânt, cãci acela este miscat prin auz si cuvintele lui vin dinafarã. De aici vine înselarea gândurilor si a teologiei însãsi – ceea ce este si mai rãu" (Filocalia greacã, cap. 34, p.1135). Dacã deci teologhisesti miscat fiind de Duhul Sfânt, atunci laudã si cinste aduci lui Dumnezeu, dupã cum se spune în psalm: "Aduceti Domnului laudã si cinste" (Ps. 28) – pe care interpretându-l Marele Vasile zice: "Tot cel care teologhiseste fãrã eroare, neîndepãrtându-se de întelegerea corectã a învãtãturilor despre Tatãl si despre dumnezeirea Fiului Unul-Nãscut si despre Sfântul Duh, acela aduce Domnului slavã si cinste".

(Sfântul Nicodim Aghioritul, Scarã Nouã, Tesalonic, 1976, pp.332-335)




CÃUTARE  ÎN  SITE 

FreeFind search engine
Cautã pe tot web'ul Cautã în www.nistea.com 


Aceastã paginã a fost ultima oarã modificatã
la data de 
TOP
Ultimele noutãti din site
Nistea's Page (home)
Meniu:
About us | Traduceri | Poeme | Eseuri
 Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit 
  N-writers | Simone Weil | Ileana Mãlãncioiu
  Mari duhovnici | Media | Legăturile Dvs!

Copyright © 2000-2003, Iulian Nistea.