Gânduri încuviinţate

Nistea.com | Echo-orthodoxe.net | Calendar ortodox | Enciclopedie ortodoxa

1 2 3 4 5 6 7 8 >

Wednesday 19 November 2008

Aducerea Maicii Domnului la Templu (21 noiembrie)

Aducerea Maicii Domnului la Templu (21 noiembrie)

Când Maica Domnului a împlinit 3 ani, părinţii ei, sfinţii Ioachim şi Ana, s-au hotărât să o ducă la Templu, pentru a-şi împlini promisiunea ce au făcut când Dumnezeu le-a dat un copil la bărâneţe. Maria a fost primită la templu de marele preot Zaharia, care o aştepta împrună cu ceilalţi bătrâni ai poporului. Aici ea a crescut în curăţie şi meditarea Sfintelor Scripturi, pregătindu-se spre a deveni Maica Domnului nostru Iisus Hristos, Născătoare de Dumnezeu (Theotokos).

Sărbătoarea aceasta este marcată cu cruce rosie în calendar (praznic împărătesc). În această zi din Postul Crăciunului este dezlegare la peşte.

Numiri alternative pentru sărbătoare

  • Intrarea în biserică a Maicii Domnului
  • Intrarea Maicii Domnului în biserică
  • Intrarea în Templu a Maicii Domnului
  • Intrarea Maicii Domnului în Templu
  • Aducerea Maicii Domnului în biserică
  • Aducerea Maicii Domnului în Templu
  • Aducerea Maicii Domnului la Templu

Citiri

Apostol: Evrei 9, 1-7

Fraţilor, şi cel dintâi (Aşezământ) avea orânduieli pentru slujba dumnezeiască şi un altar pământesc,
Căci s-a pregătit cortul mărturiei. În el se aflau, mai întâi, sfeşnicul şi masa şi pâinile punerii înainte; partea aceasta se numeşte Sfânta.
Apoi, după catapeteasma a doua, era cortul numit Sfânta Sfintelor,
Având altarul tămâierii de aur şi chivotul Aşezământului ferecat peste tot cu aur, în care era năstrapa de aur, care avea mana, era toiagul lui Aaron ce odrăslise şi tablele Legii.
Deasupra chivotului erau heruvimii slavei, care umbreau altarul împăcării; despre acestea nu putem acum să vorbim cu de-amănuntul.
Astfel fiind întocmite aceste încăperi, preoţii intrau totdeauna în cortul cel dintâi, săvârşind slujbele dumnezeieşti;
În cel de-al doilea însă numai arhiereul, o dată pe an, şi nu fără de sânge, pe care îl aducea pentru sine însuşi şi pentru greşealele poporului.

Evanghelie: Luca 10, 38-42 şi 11, 27-28

În vremea aceea, pe când mergeau ei, El a intrat într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei.
Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui.
Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute.
Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti;
Dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea.

Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt!
Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc.

Imnografie

Tropar (glasul 4)

Astăzi înainte însemnarea buneivoinţei lui Dumnezeu,
şi propovăduirea mântuirii oamenilor.
În biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată,
şi pe Hristos, tuturor mai'nainte îl vesteşte.
Acesteia şi noi cu glas mare să-i strigîm: Bucură-te,
Plinirea rânduielii Ziditorului.

Condac (glasul 4)

Preacurata Biserică a Mântuitorului;
cămara cea de mult preţ şi Fecioara;
sfinţită vistierie a slavei lui Dumnezeu,
astăzi se aduce în casa Domnului.
împreună aducând darul Duhului lui Dumnezeu,
pe care o laudă îngerii lui Dumnezeu:
"aceasta este cortul cel ceresc."

Legături utile

 

Thursday 13 November 2008

Parintele Teofil Paraian la Lyon, 10-11 noiembrie 2008 (audio)

Parintele Teofil Paraian la Lyon, 10-11 noiembrie 2008

Cuvânt al Parintelui Teofil Paraian de la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus la Lyon, luni 10 noiembrie 2008

Fisier audio: Click aici

  • Dimensiune: 38 Mo
  • Date: Luni 10 Noiembrie 2008

Cuvânt al Parintelui Teofil Paraian de la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus la Lyon, marti 11 noiembrie 2008

Fisier audio: Click aici

  • Dimensiune: 43 Mo
  • Data: Marti 12 Noiembrie 2008

Sunday 9 November 2008

Parintele Teofil Paraian la Paris, duminica 9 noiembrie 2008, la Biserica "Sfintii Arhangheli"

Parintele Teofil Paraian la Paris, duminica 9 noiembrie 2008, la Biserica "Sfintii Arhangheli", la învierea fiicei lui Iair

Cuvânt al Parintelui Teofil Paraian de la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus în Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail, Gavriil si Rafail" din Paris, duminica 9 noiembrie 2008, la Duminica învierii fiicei lui Iair (la început lipsesc câteva secunde).

Audio mp3 Click drepta aici pentru descarcarea fisierului

- Marime fisier: 26 718 710
- Data: duminica 9 noiembrie 2008

Saturday 8 November 2008

Parintele Teofil Paraian la Paris, 8 noiembrie 2008, Sfintii Arhangheli

Parintele Teofil Paraian la Paris, 8 noiembrie 2008, Sfintii Arhangheli

Cuvânt al Parintelui Teofil Paraian de la Manastirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus în Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail, Gavriil si Rafail" din Paris, sâmbata 8 noiembrie 2008, la praznicul sfintelor puteri cele fara de trupuri (duhurile îngeresti), pe tema: "Nu va bucurati ca duhurile se pleaca voua, ci va bucurati ca numele voastre sunt scrise in ceruri" (Luca 10).

Click pe butonul verde pentru a asculta conferinta.

Audio mp3 file Click dreapta pentru a salva fisierul.

Informatii despre fisier:
* Marime: 42 918 808
* Data: Sâmbata, 8 Noiembrie 2008

Thursday 6 November 2008

Parintele Teofil Paraian de la Sambata de Sus in Franta (3-12 noiembrie 2008)

Dupa ce a tinut mai multe cuvantari si conferinte in Spania (30 octombrie - 2 noiembrie 2008), Părintele Teofil Părăianu de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus a venit in Franta (3-12 noiembrie 2008).

Mai jos, doua inregistrari (click pe butonul verde pentru a asculta), si programul Parintelui.

Cuvant al Parintelui Teofil Paraian de la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus in biserica de la Limours (Franta), sediul Mitropoliei Europei Occidentale si Meriodionale, joi 6 noiembrie 2008

Audio mp3 file: Click dreapta aici pentru descarcarea fisierului audio.

Marime fisier: 42 118 416
Data: Joi, 6 Noiembrie 2008

Intrebari si raspunsuri dupa Cuvant al Parintelui Teofil Paraian de la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus in biserica de la Limours (Franta), sediul Mitropoliei Europei Occidentale si Meriodionale, joi 6 noiembrie 2008

Audio mp3: Click dreapta aici pentru descarcarea fisierului audio.

Marime fisier: 42 118 416
Data: Joi, 6 Noiembrie 2008

Părintele Teofil Părăianu de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus la Paris între 3 si 12 noiembrie 2008

- program Paris - Lyon -

Miercuri, 5 noiembrie 2008

  • 19h : la parohia Louveciennes (lângă Paris)

Joi, 6 noiembrie 2008

  • 7h-8h30 : Sfânta Liturghie la parohia de la Saint-Sulpice (Paris)

  • 20h : dialoguri la Limours

Sâmbătă, 8 noiembrie 2008 (Sf.Arhangheli)

Duminică, 9 noiembrie 2008

  • 10h : Sfânta Liturghie la Biserica „Sfinţii Arhangheli” din Paris (9 bis, rue Jean de Beauvais)

10-12 noiembrie 2008 : Lyon

  • Pentru programul la Lyon : P. Cătălin Cordoş (06.14.26.31.21)

Vineri, 14 noiembrie 2008, Parintele Teofil va pleca pentru 10 zile in Grecia (3 zile la Muntele Athos) unde va tine mai multe conferinte cu ocazia lansarii primei sale carti in limba greaca.

Despre Parintele Teofil pe ro.OrthodoxWiki.org

Friday 24 October 2008

Duminică 26 octombrie 2008, a 19-a după Pogorârea Duhului Sfânt, a 6-a după Înălţarea Sfintei Cruci. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (306)

Duminică 26 octombrie 2008, a 19-a după Pogorârea Duhului Sfânt, a 6-a după Înălţarea Sfintei Cruci, glasul 2. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (306)

Troparul Învierii (glas 2)

Când Te-ai pogorât la moarte, Cela ce eşti Viaţa cea fără-de-moarte, atuncea iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; şi când ai înviat pe cei morţi din cele de desubt, toate Puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Troparul sfântului Dumitru (glas 3)

Sfantul Dumitru - Dimitrie Izvorâtorul de MirMare apărător te-a aflat întru primejdii lumea, purtătorule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe păgâni. Deci precum mândria lui Lie ai înfrânt, şi la lupta îndrăzneţ pe Nestor l-ai făcut, aşa, Sfinte Dimitrie, roagă-l pe Hristos Dumnezeu, să ne dăruiască nouă mare milă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh...

Codacul sfântului Dumitru (glas 2)

Cu curgerile sângiurilor tale, Dimitrie, Biserica Dumnezeu a roşit-o, Cel ce ţi-a dat ţie tărie nebiruită; şi păzeşte cetatea ta nevătămată, căci tu eşti întărirea ei.

...Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Apostolul

Apostolul Duminicii: Efeseni 2, 4-10

Fraţilor, Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit, pe noi cei ce eram morţi prin greşealele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos – prin har sunteţi mântuiţi! – Şi împreună cu El ne-a sculat şi împreună ne-a aşezat întru ceruri, în Hristos Iisus, ca să arate în veacurile viitoare covârşitoarea bogăţie a harului Său, prin bunătatea ce a avut către noi întru Hristos Iisus. Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu e de la voi: este darul lui Dumnezeu; nu din fapte, ca să nu se laude nimeni. Pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele.

Apostolul pentru sfântul Dimitrie: 2 Timotei 2, 4-10

Nici un ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, ca să fie pe plac celui care strânge oaste. Iar când se luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa, dacă nu s-a luptat după regulile jocului. Cuvine-se ca plugarul ce se osteneşte să mănânce el mai întâi din roade. Înţelege cele ce-ţi grăiesc, căci Domnul îţi va da pricepere în toate. Adu-ţi aminte de Iisus Hristos, Care a înviat din morţi, din neamul lui David, după Evanghelia mea, pentru Care sufăr până şi lanţuri ca un făcător de rele, dar cuvântul lui Dumnezeu nu se leagă. De aceea toate le rabd, pentru cei aleşi, ca şi ei să aibă parte de mântuirea care este întru Hristos Iisus şi de slava veşnică.

Aliluia

Aliluia de duminică, glas 2
Ps 19, 1 şi 10

Să te audă Domnul în ziua necazului şi să te apere numele Dumnezeului lui Iacob.
V. : Doamne, mântuieşte pe împăratul şi ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.

Aliluia sfântului, glas 4
Ps 91, 12 şi 13

Dreptul ca finicul va înflori şi ca cedrul cel din Liban se va înmulţi.
V. : Răsădiţi fiind în casa Domnului, în curţile Dumnezeului nostru vor înflori.

Evanghelia

Evanghelia duminicii: Luca 8, 26-39

În vremea aceea, Iisus a ajuns cu corabia în ţinutul Gerghesenilor, care este în faţa Galileii. Şi ieşind pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demon şi care de multă vreme nu mai punea haină pe el şi în casă nu mai locuia, ci prin morminte. Şi văzând pe Iisus, strigând, a căzut înaintea Lui şi cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă chinui. Căci poruncea duhului necurat să iasă din om, pentru că de mulţi ani îl stăpânea, şi era legat în lanţuri şi în obezi, păzindu-l, dar el, sfărâmând legăturile, era mânat de demon, în pustie. Şi l-a întrebat Iisus, zicând: Care-ţi este numele? Iar el a zis: Legiune. Căci demoni mulţi intraseră în el. Şi-L rugau pe El să nu le poruncească să meargă în adânc. Şi era acolo o turmă mare de porci, care păşteau pe munte. Şi L-au rugat să le îngăduie să intre în ei; şi le-a îngăduit. Şi, ieşind demonii din om, au intrat în porci, iar turma s-a aruncat de pe ţărm în lac şi s-a înecat. Iar păzitorii văzând ce s-a întâmplat, au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate. Şi au ieşit să vadă ce s-a întâmplat şi au venit la Iisus şi au găsit pe omul din care ieşiseră demonii, îmbrăcat şi întreg la minte, şezând jos, la picioarele lui Iisus şi s-au înfricoşat. Şi cei ce văzuseră le-au spus cum a fost izbăvit demonizatul. Şi L-a rugat pe El toată mulţimea din ţinutul Gerghesenilor să plece de la ei, căci erau cuprinşi de frică mare. Iar El, intrând în corabie, S-a înapoiat. Iar bărbatul din care ieşiseră demonii Îl ruga să rămână cu El. Iisus însă i-a dat drumul zicând: Întoarce-te în casa ta şi spune cât bine ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Şi a plecat, vestind în toată cetatea câte îi făcuse Iisus.

Evanghelia Sfântului Dumitru: Ioan 15, 17-16, 2

Zis-a Domnul: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul. Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte. Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Iar toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis. De n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat nu ar avea; dar acum n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor. Cel ce Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu. De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea; dar acum M-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu. Dar (aceasta), ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: "M-au urât pe nedrept". Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, acela va mărturisi despre Mine. Şi voi mărturisiţi, pentru că de la început sunteţi cu Mine. Acestea vi le-am spus, ca să nu vă smintiţi. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu. Şi acestea le vor face, pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine.

Chinonice

Chinonic de Duminică, glasul al 8-lea
Psalm 148, 1

Lăudaţi pe Domnul din ceruri,
Lăudaţi-L pe El întru cele înalte.
Aliluia, Aliluia, Aliluia.

Chinonicul Sfântului Dimitrie, glas 2
Psalm 111

Întru pomenire veşnică va fi dreptul;
de vorbire de rău nu se va teme.
Aliluia, Aliluia, Aliluia.

Viaţa sfântului Dimitrie

Sfântul Dimitrie a trăit la Tesalonic în vremea împăraţilor Diocletian şi Maximian (284-305). Provenea din una din cele mai nobile familii din Macedonia, şi era admirat de toţi, nu doar pentru nobleţea şi frumuseţea lui exterioară, ci şi pentru virtuţile sale, pentru înţelepciunea şi bunătatea sa.

Încă din tinereţe a devenit strateg şi specialist în arta militară, aşa încât în ciuda vârstei lui, a fost numit general al armatelor Tesaliei şi proconsul al Greciei de către Maximian Galeriu, Cezarul Greciei şi al Macedoniei.

Toate aceste onoruri nu l-au făcut pe Dimitrie să piardă din vedere lucrurile cele mai importante, şi anume cele legate de mântuirea sufletului. Fiind dintru început evlavios şi învăţător al credinţei în Iisus Hristos, îşi petrecea o bună parte a fiecărei zile cu învăţarea şi interpretarea învăţăturii lui Hristos, în public şi fără să se ascundă, aşa încât mulţi păgâni din Tesalonic şi din regiune s-au convertit la creştinism, în ciuda persecuţiilor pornite de împărat împotriva creştinilor.

Biruitor în războiul contra sciţilor, în drum spre Roma, împăratul Maximian s-a oprit la Tesalonic pentru a fi aclamat de popor şi a sacrifica zeilor. Câţiva păgâni invidioşi din oraş au profitat de această ocazie pentru a se plânge împăratului şi a-l denunţa pe Dimitrie că este creştin. Mânai împăratului a devenit repede furie, când a aflat că Dimitrie nu doar era ucenic credincios al lui Hristos, dar şi predica public credinţa creştină.

Deci a poruncit împăratul să fie prins sfântul şi să fie pus într-o temniţă umedă din subsolul unei băi publice.

Şi lăudându-se împăratul cu un om al lui ce-l chema Lie şi îndemnând pe oamenii cetăţii sa iasă să se lupte cu el - căci întrecea acesta pe toţi cei de vârsta lui la mărimea trupului şi la putere -, un oarecare tânăr creştin, pe nume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie în temniţă, îi zise: "Robule al lui Dumnezeu, vreau să mă lupt cu Lie. Roagă-te pentru mine". Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: "Şi pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi". Deci luând Nestor îndrăzneală din cuvintele acestea, merse de se lupta cu Lie şi-i puse semeţia lui jos, omorându-l. De care lucru împăratul ruşinându-se, s-a mâhnit şi s-a mâniat.

Şi fiindcă s-a aflat că Sfântul Dimitrie a îndemnat la aceasta pe Nestor, a trimis ostaşi şi le-a poruncit să-l străpungă cu suliţele pe sfântul în temniţă, pentru că a fost pricina înjunghierii lui Lie. Şi făcându-se aceasta, îndată marele Dimitrie şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, făcând după moartea sa multe minuni şi uimitoare tămăduiri. Apoi din porunca împăratului s-a tăiat şi capul Sfântului Nestor (pomenirea lui Nestor se face la 27 octombrie). - Sursă: ro.OrthodoxWiki.org

Alte resurse

Saturday 18 October 2008

Salariile personalului de cult şi proprietăţile bisericeşti în România

Salariile personalului de cult şi proprietăţile bisericeşti în România

Tot vreau, de ceva vreme, să scriu un bilet de blog pe acest subiect. Pentru că apar din când în când în presa zisă „centrală”, săptămânal sau lunar, ca un fel de abonament de prost gust, ştiri sau informaţii distorsionate despre credinţă, Biserică şi BOR. La unele dintre ele mai răspunde Basilica.ro, la altele nu răspunde nimeni, şi poate că bine face.

Caii de bătaie ale acestor „ştiri” sunt : proprietăţile Bisericii, salariile personalului de cult, relaţia Biserică-Stat, preoţi „speciali”. Deşi instituţia Bisericii are inevitabil probleme în istorie, deşi ispita banilor şi a puterii nu ocolesc nici pe preoţi, uneori mă întreb unde este graniţa între prostie / ignoranţă şi rea-credinţă / răutate.

Mai multe s-au adunat în timp, dar un flagrant de mai ieri, mă face să scriu :

Un ziarist corect face o ştire corectă despre cererea Mitropoliei Clujului de a se alinia salariile preoţilor la cele ale profesorilor din învăţământul preuniversitar. Ziaristul precizează corect că salariul unui preot este compus în proporţie de circa 50% din bani de la stat şi restul reprezintă contribuţia din fondurile parohiei, şi citează pe purtătorul de cuvânt al Mitropoliei (preotul Bogdan Ivanov) că „În cazul Arhiepiscopiei Clujului, Vadului şi Feleacului, 70% din preoţi nu îşi completează salariile decât câteva luni pe an. Noi cerem o recunoaştere a statutului preoţilor, aşa cum este stipulat acesta şi în legea cultelor.” Articol corect. Doar că după el vine un „puitor de titluri” (meserie necunoscută, dar bine plătită), pe care în cel mai bun caz nu-l interesează decât să crească tirajul, şi titrează : „Preoţii clujeni vor salarii de profesori universitari”...

Personal, ceea ce mă deranjează cel mai tare, e că puitorii de titluri sunt mai catolici decât papa. Adică pentru clerul ortodox al Ţării până şi paşoptiştii francmasoni şi pro-occidentali vorbesc frumos (per general, nu la „cazuri speciale”), şi vin azi puitorii de titluri ca să pună în mod regulat etichete mizere pe clerici şi Biserică, aşa, la grămadă.

Un C.A. Rosetti, cu toate ale lui îndoieli în credinţă, îi scrie lui Ion Ghica în două rânduri în 1850 că vrea să-şi boteze copilul în credinţa ortodoxă (dar nu la ruşi), iar într-o altă scrisoare către acelaşi, la 16 decembrie 1850, vorbeşte de români ca de o « naţie democratică şi creştină ». Încă mai precis, într-o scrisoare către Jules Michelet din acelaşi an el scrie : „Preoţii noştri sunt la noi ceea ce sunt la voi învăţătorii: sufletul şi pana unităţii naţionale.”

La rândul lui, Ion Ghica, vede atât şcoala cât şi biserica în grija comunei. Plata preotului care oficiază serviciul religios stă în sarcina comunelor (a municipalităţilor), cu precizarea că preotul „nu va putea sub nici un cuvânt să ceară de la particulari remunerare pentru serviciul bisericii, pentru botez, cununie, confesie (spovedire), cuminecătura (grijanie) şi înmormântare” (Ion Ghica, Reorganizarea Romîniei, partea întîia – Comuna, Bucureşti, 1861)

Nici I.C. Brătianu nu e mai prejos. Într-o scriere în limba franceză, destinată a fi publicată în presa laică franceză, el abordează şi „chestiunea pur religioasă” ca „parte a înseşi condiţiilor de manifestare a fiinţei noastre morale, chestiune de cea mai mare importanţă peste tot şi mai ales la noi, unde altarul credinţei nu a fost niciodată despărţit de altarul patriei ; la noi, unde nu doar că Biserica nu s-a pus deloc în antagonistă a societăţii civile, dar n-a dorit niciodată să domine, ci s-a mulţumit să o inspire şi să nu se despartă deloc de ea. » (La Question religieuse en Roumanie. Lettre à Monsieur le directeur de l'Opinion nationale, par J.-C. Bratiano. Paris, 1866)

Nu voi mai insista pe mărturiile francmasonilor patrioţi de la 1848 (care, pentru diferite motive, au fost reţinuţi de conştiinţa poporală drept luptători împotriva Bisericii) ca să trec la o ultimă mărturie importantă, ce a lui Nicolae Iorga, într-o scrisoare din 1920 către Mitropolitul primat Miron Cristea :

"În privinţa legăturilor dintre stat şi biserică, eu cred că statul, care a răpit averea bisericii, e dator să o întreţie potrivit cu nevoile vremii noastre. El nu se poate desface nici de datoria de a socoti legat de dînsa, fiindcă aceasta e un element inseparabil din tradiţia noastră naţională, a statului generator pentru România Mare." El mai notează că statul nu trebuie să se amestece în alegerea episcopilor sau a preoţilor: "El confirmă, nu alege pe episcopi. Aş zice chiar acelaşi lucru despre preoţi: dacă i-ar cere parohia, i-ar preţui şi iubi mai mult, oricare ar fi intrigile locale în jurul unor astfel de alegeri. Ministrul de Culte nu poate fi decât casierul Bisericii autonome şi cel care recomandă organelor de stat organele bisericeşti a căror alegere s-a făcut în toată forma. Aceste alegeri nu pot porni decît de la parohie, care pănă azi nu a existat ca un corp moral şi electoral. Ea trebuie compusă din creştinii ortodocşi cari practică (ei sau familia lor) şi care arată interes pentru biserica respectivă susţinînd-o material. În sama lor trebuie să fie şi edificiul (cu drept de supraveghere a statului) şi personalul bisericesc (plătit şi de stat, în marginile bugetului stabilit)."

N.Iorga
Vălenii de Munte
21 septembrie 1920

Viziunile vechi şi noi asupra naturii raporturilor din Biserică şi Stat diferă de la un gânditor la altul, de la un loc la altul, de la o epocă la alta, dar mi se pare că există un punct comun, şi la Nicolea Iorga şi la marii paşoptişti : preoţii şi Biserica au fost şi sunt un factor de luminare a poporului, au participat din plin la crearea României moderne şi a României mari. Confiscarea proprietăţilor Bisericii (ceea ce ei numeau "secularizarea") a fost un element cheie al reformei agrare, care reformă agrară a fost nodul gordian al modernizării României.

Şi pentru trecut, şi pentru prezent, şi pentru viitor Statul (împreună cu Biserica) trebuie să găsească o formă de a susţine / ajuta Biserica, iar Biserica (împreună cu Statul) trebuie să se asigure că aceste forme nu o târăsc în dependenţă de politic.

Iulian Nistea

1 2 3 4 5 6 7 8 >

© Drept de autor / copyright : Iulian Nistea