Teologia Rãzboiului Stelelor

evaluatã în revista oficialã a Arhidiecezei Catolice de Mexic

 

Ca rãspuns la un articol critic publicat de Nuevo criterio, revistã oficialã a Arhidiecezei Catolice de Mexic, BBC-ul si mass-media din lumea întreagã au lansat ideea cã o "amenintare a fantomei" [Phantom menace – Amenintarea fantomei – este titlul ultimului episod din Rãzboiul Stelelor, n.n.] graviteazã în jurul Rãzboiului Stelelor. Revista i-a îndemnat pe catolicii care vizioneazã filmul la o privire criticã, pentru a descoperi mesajele "subliminale" ascunse în el. Jose Castellanos, directorul revistei Nuevo criterio, vorbeste în cele ce urmeazã despre motivele care l-au fãcut sã publice acest avertisment în revista pe care o conduce.

(Mexico City, 18 iulie 1999, dupã agentia catolicã de stiri Zenit)

Reporterul: La citirea articolului Dvs., nu putini sunt cei care ar crede cã exagerati. La urma urmei, este doar un film. De ce-i acordati o asa de mare importantã?

Jose Castellanos: Noi avem o dublã preocupare. Prima dintre ele se leagã de fenomenul New Age, curent care se extinde pe felurite cãi si care este exprimat în acest film într-o varietate de moduri: orientalism, sincretism religios, pierderea sensului de Dumnezeu si înlocuirea lui cu ideea vagã de "Fortã" ("The Force"); acelasi lucru se întâmplã si în cazul rãului – "partea întunecatã" ("the dark side") – reprezentat în film de mici particule, microscopice, care dau viatã si sunt rãspândite în tot universul etc.

Toate aceste idei sunt contrare credintei crestine; noi credem într-un Dumnezeu personal, Treime în Unime.

Mai mult decât atât, în contextul filmului sunt folosite o serie întreagã de expresii, personaje si situatii care, prin analogie, pot fi privite ca scoase din Biblie – cum ar fi cazul "mamei-fecioarã" ("virgin mother") a lui Anakin. Acesta este personajul central al filmului si a fost vestit de o profetie ca fiind unul care va stabili armonia cu "Forta" ("The Force") – si aici se punea si problema dacã acesta este cel care trebuia sã vinã sau trebuie asteptat un altul. Acelasi lucru se întâmplã si cu personajul care reprezintã rãul, un adevãrat diavol prin felul lui de a vorbi si prin multimea coarnelor.

Aceasta ne duce cu gândul la cea de-a doua preocupare a noastrã: aceea de a-i face pe crestini sã-si dezvolte o viziune criticã asupra culturii filmelor, asa cum a cerut în repetate rânduri Biserica. Fiecare mijloc de comunicare are o ratiune a sa de existentã, independent de modalitãtile sau mijloacele de care se uziteazã pentru a functiona. Datoria noastrã este sã cunoastem aceastã ratiune, sã o analizãm – sã deslusim si sã o desprindem, iar apoi sã o acceptãm sau sã o respingem. Aceastã atitudine ne este necesarã pentru de a evita penetrarea mesajele implicite – care într-un fel sau altul sunt subliminale –, nu numai în aspectele conotative ale filmului, ci si în cele denotative, care deja contin în ele însele un mesaj. Speranta noastrã este cã, în fata unui spectacol legitim si care apare ca un film de fictiune inocent, bogat în tehnologie avansatã, receptorul va fi atent (alert) si critic, pentru cã numai în felul acesta va fi în stare sã înfrângã amenintarea de a deveni, asa cum spunea Giovanni Sartori, un homo videns, incapabil de a reflecta asupra culturii imaginilor.

În sfârsit, este important sã ne amintim cã Lucas însusi, într-un interviu acordat revistei Time pe 26 aprilie anul acesta, afirma: "Vãd Rãzboiul Stelelor ca luând toate modalitãtile de reprezentare a religiei si încercând sã le distileze într-o constructie mai modernã si mai usor accesibilã – si de aici ar iesi un si mai mare mister. Îmi amintesc cã la vârsta de 10 ani am întrebat-o pe mama: «Dacã este un singur Dumnezeu, de ce existã atât de multe religii?» Am meditat la aceastã întrebare de atunci si pânã acum, si concluzia la care am ajuns este cã toate religiile sunt adevãrate...". În acelasi interviu a mai spus: "Când am scris primul episod din Rãzboiul Stelelor a trebuie sã mã prezint cu o întreagã cosmologie: În ce crede lumea? Trebuia sã fac ceva care sã fie relevant, ceva care imita un sistem de credintã care dãinuia de mii de ani si cu care majoritatea oamenilor de pe planetã aveau, într-un fel sau altul, vreo legãturã. Nu am vrut sã inventez o religie. Am vrut sã încerc sã explic într-o altã manierã religiile deja existente. Am vrut ca toate sã-si gãseascã aici expresie". Aceasta este sinteza New Age!

Rep.: Implicit, Rãzboiul Stelelor reflectã absenta lui Dumnezeu din omul modern si cãutarea de valori spirituale pentru umplerea acestui gol. Poate acest film sã stimuleze aceastã cãutare? Se poate spune oare cã George Lucas se aflã în cãutarea lui Dumnezeu, pe care nu L-a gãsit încã cu adevãrat?

J.C.: Asa cum am vãzut, Lucas are el însusi preocupãri religioase, dar, departe de a cãuta religia adevãratã, el cade în capcana încercãrii de a fuziona toate religiile, în capcana relativismului, ca si cum toate ar fi la fel si ar propovãdui acelasi lucru. În particular, filmul sãu are un oarecare mesaj panteist, propriu credintei orientale; în fapt, unii au spus cã este vorba de o "Luminã Zen", ceea ce sfârseste într-un adevãrat subiectivism. Eu cred cã este putin probabil ca filmul sã ajute gãsirea lui Dumnezeu: dacã totusi o face, Îl dilueazã si Îl substituie. Mai demult, oamenii simpli de la tarã obisnuiau sã le spunã celor ce le spuneau "La revedere!": "Du-te cu Dumnezeu!", iar pãrintii nostri ne binecuvântau când plecam de acasã. Astãzi, fãrã sã se gândeascã prea mult la ceea ce spun, multi strigã: "Forta sã fie cu tine!". Am putea spune cã în cultura luminii ("light" culture) din zilelor noastre, golul spiritual este umplut cu un "neo-pãgânism" care în final nu implicã o afirmare puternicã, ci mai degrabã ceva vag, un "mister exterior" care nici nu se defineste pe sine, nici nu are consecinte prea mari, care tranchilizeazã poate câteva constiinte, dar care în final nu implicã o definitie, o acceptare, un angajament, un mod de viatã, o relatie cu Dumnezeu. În loc sã deschidã niste cãi, mai degrabã se pare cã închide oamenii în jurul "Fortei", sperând probabil, cã ea ne va însoti la întâlnirea interioarã, inspiratã de o "Yoga", prin meditatia orientalã.

Rep.: Într-un cuvânt, care este mesajul Rãzboiului Stelelor?

J.C.: Pe lângã expresia lui religioasã, acest film scoate în evidentã rãzboiul mai mult decât dialogul si întelegerea. Dialogul este imposibil; singura solutie este rãzboiul, institutionalizarea violentei în solutionarea conflictelor, cu pretul anihilãrii oponentului, sinonim al "triumfului binelui" si înfrângerea celor care sunt de "partea întunecatã" ("dark side"), trecând cu vederea transcendenta persoanei si relatia personalã cu Dumnezeu, Cel ce se reveleazã pe Sine si Cel care rãscumpãrã.

Rep.: V-ati gândit cã acest comentariu al Dvs. din Nuevo criterio va avea niste repercusiuni atât de largi?

J.C.: În fapt, am fost foarte surprinsi de impactul pe care l-a generat, nu doar la nivel national, ci si la nivel international. Aceasta demonstreazã pur si simplu cât de putin obisnuiti suntem sã reflectãm la ceea ce vedem, însã acelasi lucru se poate spune si despre ceea ce auzim. Multi au încercat sã ne discrediteze spunând cã noi vedem "diavoli cu furci". Le-am rãspuns spunând cã revista Time a fost cea care a vorbit despre "Teologia Rãzboiului Stelelor", si Lucas însusi si-a intentia în legãturã cu aceasta. Ceea ce este interesant e faptul cã multi si-au deschis acum si ne-au dat dreptate în legãturã cu mesajul si natura filmului.

Traducere,
Ana Maria Ilies si Iulian Nistea

 


Aceastã paginã a fost ultima oarã modificatã
la data de 
TOP
Nistea's Page
Meniu:
Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri
Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit
N-writers | Simone Weil | Ileana Mãlãncioiu
Mari duhovnici | My Links

Copyright © 2000-2001, Iulian Nistea.
This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.