Interviu cu Părintele Teofil realizat de Adrian Lemeni.

Adrian Lemeni: Părinte, putem să ne bucurăm în mod autentic de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, fără să ne fi pregătit în prealabil de întâmpinarea acestui mare praznic? În ce constă pregătirea credinciosului în vederea sărbătoririi Sfintelor Pasti?

Părintele Teofil: Biserica ne dă tuturor un timp de pregătire pentru Sfintele Pasti. Sunt zece săptămâni, perioada Triodului, vreme în care ni se atrage atentia asupra importantei pe care o are postul, ni se dau îndrumări în legătură cu o viată duhovnicească superioară, ni se pun înainte exemple de oameni care au dus o viată deosebită. Suntem chemati "... calea postului să o săvârsim, credinta nedespărtită să o păzim, lupta cea bună să o luptăm, biruitori asupra păcatului să ne arătăm, să călcăm peste capetele nevăzutilor balauri si cu vrednicie să ajungem să ne închinăm si Sfintei Învieri". În cuvintele acestea si în rânduielile Bisericii se arată că e necesară o pregătire, se impune o pregătire. E o pregătire cu post. Vremea postului e socotită vreme de cinstite zile spre înfrânarea trupului si spre îmbunătătirea sufletească în general.

Credinciosii în timpul postului obisnuiesc să-si mărturisească păcatele, doresc să se împărtăsească cu dumnezeiestile Taine, spre tămăduirea sufletului si a trupului, spre alungarea atotpotrivnicului, spre luminarea ochilor inimii, spre credintă neînfruntată, spre dragoste nefătarnică, spre unirea împărătiei si adăugirea dumnezeiescului har". Si aceasta e o pregătire esentială pentru Sfintele Pasti.

Sunt si credinciosi care se pregătesc mai putin duhovniceste. Trăiesc mai putin credinta, pentru că se gândesc mai putin la Învierea cea mai presus de lume. Nu au în vedere evenimentele mântuitoare. Acestia nu se angajează nici la o pregătire corespunzătoare pentru a întâmpina Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Totusi Sf. Ioan Gură de Aur în cuvântul său de la Pasti îi cheamă pe toti la prăznuire: "... si pe cei ce au postit si pe cei ce n-au postit, si pe cei osârduitori si pe cei lenesi". La ospătul Învierii suntem chemati toti, dar ospătul credintei în învierea lui Iisus Hristos îl trăiesc numai aceia care se si pregătesc pentru acest eveniment.

Adrian Lemeni: Adesea credinciosul zilelor noastre face din sărbătoare un prilej de desfătare exlusiv trupească. Evidentiati putin dimensiunea duhovnicească a bucuriei pascale.

Părintele Teofil: Credinciosii se angajează în pregătire pentru Sfintele Pasti cu ceea ce consideră esential pentru viata lor. Fără îndoială că acolo unde există bucurie, acolo există si desfătare. Si noi avem constiinta că Dumnezeu ne-a dat roadele pământului spre desfătarea noastră, cum se spune în rugăciunea colivei. Dar bucuria care tine de fapt de Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este bucuria duhovnicească. E bucuria pe care au avut-o femeile mironosite când au întâmpinat pe Mântuitorul înviat. E bucuria pe care au avut-o Apostolii când L-au văzut pe Domnul în ziua Învierii Sale. Dorim să avem bucuria pe care au avut-o Apostolii la Înăltarea Mântuitorului, când s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Vrem să avem bucuria celor doi care mergeau spre Emaus, despre care stim că "inima lor ardea, când Mântuitorul le vorbea si le tâlcuia Scripturile".

Deci, e vorba de o bucurie a credintei, a Învierii, care o pot avea doar aceia care pretuiesc lucrurile mai presus de lume.

Adrian Lemeni: De ce Învierea Mântuitorului este considerată cea mai mare sărbătoare a crestinătătii?

Părintele Teofil: Mai întâi de toate, asa e prezentată sărbătoarea Sfintelor Pasti, ca "sărbătoare a sărbătorilor si praznic al praznicelor". Apoi, în centrul gândirii ortodoxe este Mântuitorul Iisus Hristos si în centrul preocupărilor legate de Persoana Domnului Hristos este Învierea Mântuitorului. Nu se poate spune că celelalte sărbători nu au importanta lor. Toate au importantă, pentru că nu poate fi Învierea Mântuitorului, dacă n-ar fi si celelalte evenimente de mântuire. Dar Biserica ne prezintă Învierea Mântuitorului Iisus Hristos ca mai presus de lume, ca fiind "sărbătoare a sărbătorilor si praznic al praznicelor".

Adrian Lemeni: Slujbele Sfintelor Pasti au o frumusete aparte. Faceti câteva precizări la texte referitoare la aceste slujbe si care v-au impresionat în mod deosebit.

Părintele Teofil: De fapt toată slujba de Pasti e o revărsare de bucurie, este un chip, al trăirii duhovnicesti. "Veniti să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă, ci din izvorul cel pururea curgător al Mântuitorului Iisus Hristos întru care ne întărirăm". Sau avem chemări: "Cerurile după cuviintă să se veselească si pământul să se bucure, să se prăznuiască toată lumea cea văzută si cea nevăzută că Hristos a înviat veselia cea vesnică". "Ziua Învierii popoare să ne luminăm, Pastile Domnului, Pastile, că din moarte la viată si de pe pământ la cer Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce-i cântăm cântare de biruintă".

Sărbătoarea Sfintelor Pasti este sărbătoarea când prăznuim "omorârea mortii, sfărâmarea iadului si începătura altei vieti vesnice si săltând îl lăudăm pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat si preamărit, Dumnezeul părintilor nostri".

Dar ca să se întâmple acestea în viata si constiinta noastră este nevoie ca să zicem "fratilor si celor ce ne urăsc pe noi si să iertăm toate pentru Înviere si asa să strigăm: Hristos a înviat din morti cu moartea pe moarte călcând si celor din morminte viată dăruindu-le".

Adrian Lemeni: Părinte, într-o societate bulversată de tot felul de schimbări, în care oamenii devin tot mai dezorientati, neîncrezători, în ce măsură sărbătoarea Sfintelor Pasti ne poate aduce raze de lumină si de sperantă?

Părintele Teofil: Sărbătoarea Sfintelor Pasti aduce raze de lumină si de sperante numai celor care cred în Domnul Hristos, celor care sunt convinsi de Înviere. Nu poti să fii în afară de credintă si să ai bucuriile credintei. Cel mult, într-o astfel de societate poti să te încadrezi în suvoiul de bucurie pe care-l revarsă credinta, chiar fără să ai o întemeiere în credintă, în sensul că te alături celor care se bucură.