O nouă vatră de spiritualitate ortodoxă

Binecuvântat să fie Dumnezeu care cu pronia Lui divină a transformat o râpă cu un cimitir vechi, într-o 'grădină suspendată' a Maicii Lui, oferind un lăcas sfânt si sfintitor neamului nostru crestinesc si românesc.

Părintele Arhimandrit Ioan Iovan

S-a deschis o fereastră către cer si o părticică din frumusetea nemărginită a Lui s-a răsfrâ pe pământ si a iesit ca prin minune o mănăstire ce întruchipează statornicia neamului nostru românesc întru jertfelnicie, întelepciune, curătie si generozitate.

Maica Stareța Stavrofora Cristina

Contact

Adresă: Mănăstirea „Nasterea Maicii Domnului”, Str. Principală 35 B 4311 - sat Recea (comuna Ungheni) Jud. Mures
Telefon: 065-120.553
Localizare: Drumul european 60 (pe drumul national 15), la 2 kilometri de Aeroportul Târgu-Mures si la 14 kilometri de minicipiul Târgu-Mures

Scurt istoric

O pecete spiritual-crestină, apărută începând cu anul 1991 ca o minune pe colinele din apropierea aeroportului Târgu-Mures este mănăstirea de maici Recea, reprezentativ complex de arhitectură specific românească a cărei existentă o datorăm staretei stavrofore Cristina. Dând dovadă de pricepere, de perseverentă si de tenacitate, dar si de dragoste pentru Dumnezeu si colectivitate, a reusit să vegheze la zidirea acestui lăcas de cult, avându-l alături pe parintele arhimandrit Ioan Iovan, duhovnicul mănăstirii, care prin rugăciune, slujbe si sfaturi întelepte a mângâiat sufletele credinciosilor, a intermediat legătura dintre pământ si cer, între om si Dumnezeu.

La temeia noii asezări monahale exista un fond probatoriu bogat de vestigii descoperite în ultimul secol la Moresti, Vidrasău, Ungheni, Cerghid, Cristesti, Recea, Săusa… si în alte numeroase locuri, care legitimează existenta multimilenară a poporului român si în spatiul judetului Mures. Descoperirile arheologice cuprind perioada din epoca peleolitică )peleoliticul mijlociu 100.000-40.000 î.d.Hr.) p-nă în faza timpurie a epocii medievale (secolele XII-XIII), când apar primele mentiunni scrise despre localitătile judetului.

În luna octombrie 1991, Bunul Dumnezeu a pogorât voia Sa, dând duh de întelepciune Prea Sfintitului Andrei, Episcop (azi Arhiepiscop) de Alba-Iulia pentru a forma la Recea o obste de maici. Conditiile grele de vietuire au impus in lunile noiembrie si decembrie 1991 accelerarea ritmului de finalizare a clădirii administrative. În anul 1992 s-a construit o clopotnită si un altar din cărămidă utilizabil în sezonul cald.

La praznicul "Izvorul Tămăduirii", 24 aprilie 1995, s-a pus piatra de temelie pentru sfânta biserică, cu hramul "Nasterea Macii Domnului". În anul 1996 s-a terminat constructia bisericii si finisajul exterior.

Arhitectura ansamblului monahal de la Recea are un caracter rustic românesc, preluând canoanele arhitecturale ale mănăstirilor din zona sbcarpatică a Munteniei si ale celor din centrul si nordul Moldovei, cu influiente bizantine si brâncovenesti.

Centrul de greutate al complexului monahal este biserica, a cărei volumetrie se ridică din planul în formă de cruce, cu împărtirea caracteristică bisericilor bizantine:

  • nava centrală cu pridvor, pronaosul, naosul si altarul
  • turla principală aflată deasupra naosului
  • cele doua turle ale clopotnitei situate deasupra pronaosului

În partea de nord-vest (în dreapta bisericii) s-a amplasat corpul de chilii, care are o constructie în formă de "L", edificat pe două nivele, având la parter trapeza, bucătăria si anexele, iar la etaj stăretia si chiliile propriu-zise.

Casa de oaspeti este o constructie înăltată pe parter ce cuprinde două apartamente si o sală de protocol.

În partea de sud-est (în stânga bisericii) se află zona de intrare în incinta complexului monahal, alcătuită dintr-un portal impozant cu foisor, care întregeste în mod fericit ansamblul mănăstiresc.

În partea opusă intării si în ax cu aceasta s-a amplasat clădirea ce cuprinde la parter biblioteca, cabinetul medical, infirmeria si atelierele de croitorie, iar la etaj muzeul cu caracter bisericesc si national.

În vecinătate, pe o suprafată de zece hectare, s-a ridicat arhondaricul (casa închinătorilor) si s-a organizat gospodăria anexă proprie, de crestere a animalelor si păsărilor si de cultivare a legumelor si florilor, pentru uzul obstei.

Încheiem această scurtă prezentare prin spusele Prea Cuvioasei Maci Starete Stavrofora Cristina:

"A trăi nu înseamnă pentru noi decât a ne jertfi unor interese comune, pentru a aduce semenilor eterne si sfinte servicii".