Evaluată în revista oficială a Arhidiecezei Catolice de Mexic.

Ca răspuns la un articol critic publicat de Nuevo criterio, revistă oficială a Arhidiecezei Catolice de Mexic, BBC-ul si mass-media din lumea întreagă au lansat ideea că o "amenintare a fantomei" [Phantom menace – Amenintarea fantomei – este titlul ultimului episod din Războiul Stelelor, n.n.] gravitează în jurul Războiului Stelelor. Revista i-a îndemnat pe catolicii care vizionează filmul la o privire critică, pentru a descoperi mesajele "subliminale" ascunse în el. Jose Castellanos, directorul revistei Nuevo criterio, vorbeste în cele ce urmează despre motivele care l-au făcut să publice acest avertisment în revista pe care o conduce.

Reporter: La citirea articolului Dvs., nu putini sunt cei care ar crede că exagerati. La urma urmei, este doar un film. De ce-i acordati o asa de mare importantă?

J. Castellanos: Jose Castellanos: Noi avem o dublă preocupare. Prima dintre ele se leagă de fenomenul New Age, curent care se extinde pe felurite căi si care este exprimat în acest film într-o varietate de moduri: orientalism, sincretism religios, pierderea sensului de Dumnezeu si înlocuirea lui cu ideea vagă de "Fortă" ("The Force"); acelasi lucru se întâmplă si în cazul răului – "partea întunecată" ("the dark side") – reprezentat în film de mici particule, microscopice, care dau viată si sunt răspândite în tot universul etc.

Toate aceste idei sunt contrare credintei crestine; noi credem într-un Dumnezeu personal, Treime în Unime.

Mai mult decât atât, în contextul filmului sunt folosite o serie întreagă de expresii, personaje si situatii care, prin analogie, pot fi privite ca scoase din Biblie – cum ar fi cazul "mamei-fecioară" ("virgin mother") a lui Anakin. Acesta este personajul central al filmului si a fost vestit de o profetie ca fiind unul care va stabili armonia cu "Forta" ("The Force") – si aici se punea si problema dacă acesta este cel care trebuia să vină sau trebuie asteptat un altul. Acelasi lucru se întâmplă si cu personajul care reprezintă răul, un adevărat diavol prin felul lui de a vorbi si prin multimea coarnelor.

Aceasta ne duce cu gândul la cea de-a doua preocupare a noastră: aceea de a-i face pe crestini să-si dezvolte o viziune critică asupra culturii filmelor, asa cum a cerut în repetate rânduri Biserica. Fiecare mijloc de comunicare are o ratiune a sa de existentă, independent de modalitătile sau mijloacele de care se uzitează pentru a functiona. Datoria noastră este să cunoastem această ratiune, să o analizăm – să deslusim si să o desprindem, iar apoi să o acceptăm sau să o respingem. Această atitudine ne este necesară pentru de a evita penetrarea mesajele implicite – care într-un fel sau altul sunt subliminale –, nu numai în aspectele conotative ale filmului, ci si în cele denotative, care deja contin în ele însele un mesaj. Speranta noastră este că, în fata unui spectacol legitim si care apare ca un film de fictiune inocent, bogat în tehnologie avansată, receptorul va fi atent (alert) si critic, pentru că numai în felul acesta va fi în stare să înfrângă amenintarea de a deveni, asa cum spunea Giovanni Sartori, un homo videns, incapabil de a reflecta asupra culturii imaginilor.

În sfârsit, este important să ne amintim că Lucas însusi, într-un interviu acordat revistei Time pe 26 aprilie anul acesta, afirma: "Văd Războiul Stelelor ca luând toate modalitătile de reprezentare a religiei si încercând să le distileze într-o constructie mai modernă si mai usor accesibilă – si de aici ar iesi un si mai mare mister. Îmi amintesc că la vârsta de 10 ani am întrebat-o pe mama: «Dacă este un singur Dumnezeu, de ce există atât de multe religii?» Am meditat la această întrebare de atunci si până acum, si concluzia la care am ajuns este că toate religiile sunt adevărate...". În acelasi interviu a mai spus: "Când am scris primul episod din Războiul Stelelor a trebuie să mă prezint cu o întreagă cosmologie: În ce crede lumea? Trebuia să fac ceva care să fie relevant, ceva care imita un sistem de credintă care dăinuia de mii de ani si cu care majoritatea oamenilor de pe planetă aveau, într-un fel sau altul, vreo legătură. Nu am vrut să inventez o religie. Am vrut să încerc să explic într-o altă manieră religiile deja existente. Am vrut ca toate să-si găsească aici expresie". Aceasta este sinteza New Age!

Reporter: Implicit, Războiul Stelelor reflectă absenta lui Dumnezeu din omul modern si căutarea de valori spirituale pentru umplerea acestui gol. Poate acest film să stimuleze această căutare? Se poate spune oare că George Lucas se află în căutarea lui Dumnezeu, pe care nu L-a găsit încă cu adevărat?

J. Castellanos: Asa cum am văzut, Lucas are el însusi preocupări religioase, dar, departe de a căuta religia adevărată, el cade în capcana încercării de a fuziona toate religiile, în capcana relativismului, ca si cum toate ar fi la fel si ar propovădui acelasi lucru. În particular, filmul său are un oarecare mesaj panteist, propriu credintei orientale; în fapt, unii au spus că este vorba de o "Lumină Zen", ceea ce sfârseste într-un adevărat subiectivism. Eu cred că este putin probabil ca filmul să ajute găsirea lui Dumnezeu: dacă totusi o face, Îl diluează si Îl substituie. Mai demult, oamenii simpli de la tară obisnuiau să le spună celor ce le spuneau "La revedere!": "Du-te cu Dumnezeu!", iar părintii nostri ne binecuvântau când plecam de acasă. Astăzi, fără să se gândească prea mult la ceea ce spun, multi strigă: "Forta să fie cu tine!". Am putea spune că în cultura luminii ("light" culture) din zilelor noastre, golul spiritual este umplut cu un "neo-păgânism" care în final nu implică o afirmare puternică, ci mai degrabă ceva vag, un "mister exterior" care nici nu se defineste pe sine, nici nu are consecinte prea mari, care tranchilizează poate câteva constiinte, dar care în final nu implică o definitie, o acceptare, un angajament, un mod de viată, o relatie cu Dumnezeu. În loc să deschidă niste căi, mai degrabă se pare că închide oamenii în jurul "Fortei", sperând probabil, că ea ne va însoti la întâlnirea interioară, inspirată de o "Yoga", prin meditatia orientală.

Reporter: Într-un cuvânt, care este mesajul Războiului Stelelor?

J. Castellanos: Pe lângă expresia lui religioasă, acest film scoate în evidentă războiul mai mult decât dialogul si întelegerea. Dialogul este imposibil; singura solutie este războiul, institutionalizarea violentei în solutionarea conflictelor, cu pretul anihilării oponentului, sinonim al "triumfului binelui" si înfrângerea celor care sunt de "partea întunecată" ("dark side"), trecând cu vederea transcendenta persoanei si relatia personală cu Dumnezeu, Cel ce se revelează pe Sine si Cel care răscumpără.

Reporter: V-ati gândit că acest comentariu al Dvs. din Nuevo criterio va avea niste repercusiuni atât de largi?

J. Castellanos: În fapt, am fost foarte surprinsi de impactul pe care l-a generat, nu doar la nivel national, ci si la nivel international. Aceasta demonstrează pur si simplu cât de putin obisnuiti suntem să reflectăm la ceea ce vedem, însă acelasi lucru se poate spune si despre ceea ce auzim. Multi au încercat să ne discrediteze spunând că noi vedem "diavoli cu furci". Le-am răspuns spunând că revista Time a fost cea care a vorbit despre "Teologia Războiului Stelelor", si Lucas însusi si-a intentia în legătură cu aceasta. Ceea ce este interesant e faptul că multi si-au deschis acum si ne-au dat dreptate în legătură cu mesajul si natura filmului.

Mexico City, 18 iulie 1999, după agentia catolică de stiri Zenit.
Traducere, Ana Maria Ilies si Iulian Nistea.