Doamne ajuta.

Parintii nostri ne-au invatat sa citim Legea cea veche prin cea Noua, dupa cuvântul Apostolului Ioan, care zice: „Pentru că Legea prin Moise s-a dat, iar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos.” (Ioan 1, 17).
Domnul Iisus Hristos este implinirea legii (Apostolul Pavel spune in epistola catre Romani 13, 10: „iubirea este împlinirea legii”). Si vedem aceasta adeseori in cuvintele Sale din Evanghelii. In predica de pe munte, unde gasim un soi de concentrat al invataturii Sale, Domnul spune:

38        Aţi auzit că s-a zis: "Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte".
39        Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.
40        Celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.
41        Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două.
42        Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta.
43        Aţi auzit că s-a zis: "Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău".
44        Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc,
45        Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46        Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?
47        Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi lucru?
48        Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este.
(Matei, cap. 5)

Acel „insa” din „Eu insa va spun vouă” este un adversativ. Iisus aduce corectii legii vechi, ceea ce arata ca El este Cel care împlineşte si desavarseste legea cea veche.
De aceea, preceptele legii Vechiului Testament nu le citim decât prin învatatura lui Iisus, pe care Biserica creştina a transmis-o mai departe pâna azi.

Deci Biserica crestina a privit altfel mâncarurile decat lumea evreriasca. Deja Apostolul Petru are o viziune in care i se spune „Cele ce Dumnezeu a curăţit, tu să nu le numeşti spurcate.” (Faptele Apostolilor 10). Iar Apostolul Pavel explica in Epistola catre Romani ca „nu mâncarea ne va pune înaintea lui Dumnezeu”, ci iubirea si atentia la aproapele (Romani 8). Daca deci Biserica a rânduit niste reguli de postire, aceasta nu este pentru ca ceva din creatia lui Dumnezeu este spurcat sau necurat, ci pentru ca experienta de viata in Hristos arata ca este bine sa ne înfrânam, iar infranarea aceasta nu este un efort individual, ci o lucrare a Bisericii.

Doamne ajuta.

p.iulian