~ Asteptarea lui Dumnezeu ~

Simone Weil (1909-1943)

Simone Weil se află printre acei scriitori a căror gândire nu poate fi bine înteleasă fără să fie pusă în legătură cu viata si caracterul lor. La Simone Weil aceasta se întâmplă nu doar pentru că cea mai mare parte a operei ei a fost publicată postum - o bună parte nefiind de fapt destinată publicării (cele patru volume ale Caietelor, bunăoară) -, si nu doar pentru că a avut un traiect existential spectaculos - de la bolsevica poreclită "Fecioara Rosie" la mistica crestină pe care nu putini o consideră o sfântă -, dar mai ales pentru felul în care ea scria, după propria-i mărturie, ca traducând cu acrivie o inspiratie din alte sfere.

Născută în Parisul anului 1909, într-o familie de intelectuali evrei din clasa de mijloc - tatăl ei era medic -, a urmat cele mai bune scoli pariziene ale timpului, făcând furori cu inteligenta ei strălucitoare în colegiul de filosofie de la Sorbona, unde Simone de Beauvoir îsi lua diploma în "Filosofie generală si Logică" a doua, fiind devansată doar de... Simone Weil.

Cariera profesorală nu a fost una «reusită» din cauza non-conformismului ei fată de programele de studiu, si, drept urmare, s-a si încheiat după doar câtiva ani cu ceea ce ea a considerat a fi o culme firească: demiterea. În acesti ani se implică în miscarea sindicală peste tot pe unde ajunge.

În 1935 o găsim chiar angajată incognito ca simplă muncitoare în Uzinele Renault. "Ori de câte ori mă gândesc la crucificarea lui Hristos săvârsesc păcatul invidiei", mărturiseste ea unui prieten într-o scrisoare. Dorinta aceasta, aproape patologică, de a se identifica cu cei exclusi, persecutati si în suferintă, practicată cu consecventă si la modul cel mai concret, îi aduce nu numai respectul tuturor, dar si grave tulburări de sănătate (după experienta de aproape doi ani de la Renault, durerile de cap, uneori infernale, au urmărit-o tot restul vietii), care au culminat cu acea tuberculoză fatală, contactată în 1943 în Anglia. Venită să se înroleze în "Franta liberă", organizatie de rezistentă antinazistă condusă de De Gaule, ea a considerat necesar ca si până la momentul parasutării în Franta să participe la tratamentul acordat de nazisti compatriotilor ei francezi. Ratia de hrană acordată de Hitler francezilor i-a fost fatală si Simonei, în conditiile îmbolnăvirii ei de tuberculoză - moare, în august 1943, în sanatoriul de la Ashford.

Simone Weil a marcat puternic, prin opera si viata ei, intelectualitatea franceză de după al doilea război mondial. André Gide a numit-o o sfântă a exclusilor si marginalizatilor, iar alti mari scriitori, ca T.S. Eliot, Albert Camus sau Simone de Beauvoir, au declarat-o una dintre cele mai mari gânditoare ale secolului. Mai mult decât atât, Albert Camus considera că nu se poate concepe o Europă nouă care să nu tină seama de exigentele pe care Simone Weil le-a formulat în scrierile sale.

Cele mai multe din textele prezentate în această pagină reprezintă capitole din La pesanteur et la grâce (Plon, 1947 si 1988), volum editat si alcătuit de scriitorul Gustave Thibon, unul din prietenii Simonei Weil, căruia i-a si lăsat Caietele sale de însemnări "spre a face ce crede el de cuviintă cu ele". Într-o primă etapă Thibon a făcut o selectie tematică, semnificativă pentru anumite atitudini ale gânditoarei în diferite puncte filosofice, dar si, am putea spune, de spiritualitate crestină, culegere care a avut un mare succes în această editie din care traducem si noi.

Principalele probleme de traducere provin, pe de-o parte, din faptul că aceste însemnări nu au fost scrise spre a fi publicate (si, drept urmare, ele sunt uneori aproape «criptice») si, pe de altă parte, din pricina unor «neputinte» ale lexicului românesc. Pentru exemplificare acestei din urmă situatii să spunem că pentru "(la) pesanteur" - termen cheie în gândirea Simonei Weil - Nicolae Steinardt propune: "gravitatie, atractie a pământului, încetineală, îngreuiere, grăsime, grosime, grosomănie" (Jurnalul fericirii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992, p.223). Desi a fost dificil, până la urmă am optat pentru "greutate", pentru motivul că românescul "gravitatie", desi acoperă mai mult frantuzescul "pesanteur", introduce o oarecare confuzie prin faptul astăzi "gravitatie" că duce cu gândul la întelesul mai popular de "a pluti" si chiar "a respinge" a verbului "a gravita". Pe de altă parte, traducerea lui "pesanteur" prin "greutate" nu este deloc improprie (chiar dacă Nicolae Steinhardt nici măcar nu o aminteste), Petit Robert (1977) prezentând ca primă definire a termenului următoarea: "1. Caractère de ce qui pèse lourd, de se qui a un grand poids."; apoi, "greutate" acoperă si alte întelesuri ale lui "pesanteur", ca, în limbajul uzual, cel de "fortă care atrage corpurile către centrul Pământului", sau chiar unele întelesuri figurative ca în expresia "les pesanteurs de la vie" (Olivier Clement), acoperită perfect de sintagma românească "greutătile vietii".

Aceste dificultăti nu am considerat a fi depăsite cu totul, drept care în text se vor mai găsi paranteze cu termenul frantuzesc sau note de subsol cu mici explicatii.

Traduceri

Trei capitole din volumul "Harul si greutatea" (La pesanteur et la grâce, Plon, 1995 - volum îngrijit de Gustave Thibon), în traducerea lui Iulian Nistea.

Diferite fragmente publicate în revista de spiritualitate Epifania (si preluate aici prin bunăvointa redactiei)

Opt fragmente din scrierile lui Simone Weil traduse de Anca Manolescu si publicate în Dilema

  • Atentia si vointa (La pesanteur et la grâce, Paris, 1948)
  • Asteptarea
  • Simpatie si savoare
  • Atentia si efortul muscular
  • Despre armonia mediatoare
  • Frumusetea lumii
  • Moartea si munca (pasaj din: L'enracinement. Prélude a une déclaration des devoirs envers l'être humain)
  • Iliada sau sau poemul fortei (Publicat în 1940-1941 în Cahiers du Sud.)

Trei capitole din volumul "Harul si greutatea" (La pesanteur et la grâce, Gallimard, 1948 - volum îngrijit de Gustave Thibon), în traducerea lui Maria-Cornelia Oros, publicate în Transilvania (nr. 1-2 / 1993)

  • Detasare
  • Decreare
  • Stergere

Volume traduse la Editura Humanitas:

  • Greutatea si harul (La pesanteur et la grâce), Humanitas 2003
  • Autobiografie spirituala (Autobiographie spirituelle), Humanitas 2004
  • Forme implicite de iubire a lui Dumnezeu (Humanitas, 2005)

Legături

Legaturi din limba engleza

Legaturi din limba franceza

  • Simone Weil  - un site de unde se pot descarca mai multe de cartile Simei Weil in diferite formate (PDF, DOC, RTF, HTML)

Legaturi din limba maghiara