S-a născut la 23 Ianuarie 1940, în satul Godeni (judetul Arges): "...eram a doua fată a părintilor mei si n-am fost primită cu prea multă bucurie. Fusese asteptat un băiat. Tot asteptându-l, după mine, mama a mai născut încă două fete, dar nu a mai fost la fel de tristă." - mărturiseste poeta... :-)

A absolvit Facultatea de Filosofie a Universitătii Bucuresti în 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sitemul lui Lucian Blaga.

Doctor în filosofie în 1975, cu teza Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka).

Lucrează, înainte de 1989, la Televiziunea Română, la revista Arges, la Studiourile Animafilm si la revista literară Viata românească (de unde demisionează la 31 martie 1988 din pricina acutizării cenzurii, inclusiv asupra scrierilor lui Constantin Noica).

După '89 lucrează la revista social-politică 22, la Editura Litera (redactor sef) si la săptămânalul România literară.

"În calitate de redactor la Viata românească am reusit să-l aduc la revistă pe Noica si m-am preocupat de publicarea Scrisorilor despre logică. Am publicat texte de bază ale lui Liiceanu, apărute ulterior în volumul Cearta cu filozofia, m-am străduit să impun publicarea în serial a cărtii lui Andrei Plesu Minima moralia, în fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate în linii mari preocupările celor din Scoala de la Păltinis" (din conversatia cu Marta Petreu apărută în Apostrof, nr. 1-2 / 1998, si reluată în Cronica melancoliei).

În perioada comunistă, Ileana Malancioiu a fost cenzurată cu grijă (motiv pentru care a fost obligată să-si reediteze volumul Urcarea muntelui, decimat de cenzură) datorită apetitului ei pentru adevăr si a obstinatiei de a spune exact ce are de spus, chiar si în poezie:

Cântec

Lumea e tot mai tristă si mai grăbită
Pîinea e tot mai scurtă si mai turtită
Fără ca nimeni s-o vadă
Poezia a coborât în stradă.

Se uită-n toate părtile deodată
Orice drum tot acolo duce
Timpul melancoliei a trecut
Ea încotro s-o apuce.

Poezia a coborît în stradă
Poezia sade încă o dată pe baricade
Dar lumea e grăbită, dar strada e pustie
Dar cine să mai citească acum poezie?

Ileana Mălăncioiu aduce în poezia sa elementele crestinismului (cosmic) al satului românesc, adesea încifrate si deghizate (să nu uităm că cea mai mare partea poemelor trebuiau să străbată o cenzură care nu era proastă...). E vorba desigur de o anumită credintă în posibilitatea de transfigurare a unui eveniment nefericit, de a anula consecintele iremediabile ale unui eveniment tragic, încărcându-le de valori până atunci necunoscute (cum spunea Mircea Eliade despre Miorita). E vorba si de consubstantialitatea vietii si a mortii:

"Eu nu am făcut altceva decât să-l preiau de la ai mei si să-l duc, în felul meu, mai departe. Vin de undeva de unde oamenii nu cred că mor, ci că trec în lumea cealaltă. Cu un sfert de oră înainte de a pleca, tata îi spunea mamei să aibă grijă de casă, de gardul dinspre apus, care stă să se surpe, si să scoată din pământ prunii care s-au uscat, că încurcă locul degeaba. Când s-a despărtit de el, mătusa mea îl ruga: dacă îl întâlnesti pe Ion al meu, să-i spui să-si aducă aminte de mine, că m-a lăsat singură si a plecat. Având în vedere consubstantialitatea celor două lumi, despre care vorbeam, si trecerea firească din una în cealaltă presupusă de aceasta, cred că este de la sine înteles că revelatia mea cu moartea este totodată si revelatia mea cu viata. Mai mult decât moartea, mă obsedează moartea psihică, pentru că nu pot îndura gândul de a fi morti inainte de a muri. Ca si credinta, scrisul mi se pare prin el însusi un fel de moarte a mortii si de înviere a vietii" (din conversatia cu Marta Petreu apărută în Apostrof, nr. 1-2 / 1998, si reluată în Cronica melancoliei).

Volume de poeme:

• Pasărea tăiată (The Slaughtered Fowl), Editura Tineretului, 1967
• Către Ieronim (Unto Hieronymus), Editura Albatros, 1970
• Inima reginei (The Queen's Heart), Editura Eminescu, 1971
• Poezii (Poems), Editura Cartea Românească, 1973
• Crini pentru domnisoara mireasă (Lilies for Her Ladyship the Bride), Editura Cartea Românească, 1973 (Premiul Academiei)
• Cele mai frumoase poezii (The Most Beautiful Poems), Editura Albatros, 1980
• Sora mea de dincolo (My Sister Beyond), Editura Cartea Românească, 1980
• Scarseldsberget, Hypatia, Stckholm, 1995 (versuri traduse în limba suedeză)
• Poezii, Editura Vitruviu, Bucuresti, 1996 (antologie si versuri inedite)
• Ardere de tot  (Burnt Offering), Editura Cartea Românească, 1976
• Peste zona interzisă ( Across the Forbidden Zone), Editura Cartea Românească, 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor)
• Linia vietii  (The Line of Life), Editura Cartea Românească, 1982 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti)
• Urcarea muntelui  (The Climbing of the Mountain), Editura Albatros, 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor)

Eseuri si publicistică în volum:

• Vina tragică - Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka (Tragic Guilt - The Greek Tragedians, Shakespeare Dostoyevsky, Kafka), Cartea Românească, 1978
• Călătorie spe mine însămi, Editura Cartea Românească, 1987
• Crimă si moralitate (eseuri politice), Editura Litera, 1993
• Cronica melancoliei, Editura Enciclopedică, 1998 (Premiul Salonului de Carte de la Cluj)